Maitreyi

de Mircea Eliade

… Și dacă n-ar fi decât o păcăleală a dragostei mele? De ce să cred? De unde știu? Aș vrea să privesc ochii Maitreyiei.

Despre mine:

Bună ziua, mă numesc Alexandrina Taran și sunt în clasa a XI-a B, la Liceul Teoretic ,, Constantin Noica ”, profilul filologie. Îmi place mult să citesc proză, dar mai ales să o scriu. Simt că de fiecare dată când iau o carte în mână, plutesc într-un alt univers, iar atunci când scriu, îmi creez propria lume și propriile legi pe care le pot schimba oricând și cum vreau. Ador să desenez, dar nu pe hârtie. Toate portretele oamenilor le fac digital și am ales să o desenez de această dată și pe Maitreyi.

„ Nu pot cunoaște adevărata dragoste, decât depășind-o ”

Date biografice despre autor:

Mircea Eliade (n. 13 martie 1907București – d. 22 aprilie 1986Chicago) a fost istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filosof și profesor român la Universitatea din Chicago, din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetățean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică variată. Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime și manuscrisele inedite. Este membru post-mortem al Academiei Române (din 1990). Mircea Eliade avea o serioasă formație filosofică încă din România. După o pubertate dificilă de intens studiu solitar, începând din 1925 adolescentul este aproape unanim recunoscut ca „șef al generației” sale. Încă de la vârsta de 14 ani, începuse să scrie articole de entomologie, care trădează o surprinzătoare imaginație, iar ceva mai târziu, primele romane. Romanul Gaudeamus, terminat în 1928, partea a doua din Romanul adolescentului miop, cuprinde informații autobiografice interesante despre prima întâlnire cu viitorul lui profesor de logică și metafizicăNae Ionescu, care avea să aibă o influență decisivă asupra carierei sale. Recunoscând talentul și cunoștințele lui Mircea Eliade, Nae Ionescu i-a dat o slujbă în redacția ziarului Cuvântul. Deși părerile posterității sunt împărțite, Nae Ionescu a avut meritul de necontestat de a fi sprijinit tinere talente ca Eliade sau Mihail Sebastian.

Geneza romanului:

În 1928, Mircea Eliade pleacă în India, la Universitatea din Calcutta, unde învață sanscrita și studiază filozofia hindusă cu ilustrul profesor Dasgupta. El locuiește o vreme în casa celebrului filozof, unde o cunoaște pe fiica acestuia, Maitreyi. Mircea Eliade consemnează într-un jurnal faptele, întâmplările, experiența trăită în India și acesta stă la baza viitoarei creații epice, „Maitreyi”, în care autorul esenfializează mitul
iubirii și motivul cuplului.

Apariția romanului „Maitreyi” în 1933 stârnește reactia literatilor vremii, fiind considerat o adevarată izbândă literară. Exaltat, Mihail Sebastian mărturisește: „Dacă ar ajuta la ceva, v-aș spune că e cea mai frumoasă și mai tristă carte pe care am citit-o”, iar Perpessicius afirmă cu entuziasm: „…. Mircea Eliade a sporit cu unul seria miturilor erotice ale umanității”.

Mircea Eliade și Maitreyi Devi

Subiectul romanului:

Allan, un inginer englez își începe cariera în India și se angajează în Calcutta. Acestsa face cunoștință cu inginerul Naredra Sen, care îl și invită pe Allan să locuiască la el acasă. Allan o întâlnește pe Maitreyi care nu îi pare foarte atrăgătoare la început, dar după ce începe să o cunoască mai bine, acesta se îndragostește de ea, devenind foarte gelos pe toată lumea. El începe să ia lecții de bengaleză de la Maitreyi, iar el în schimb o învață franceză. Ea fiind de altă religie, Allan dorește să își schimbe credința doar pentru a se căsători cu ea, însă tatăl ei refuză aceasta. Maitreyi fiind minoră, la început îl respingea pe Allan, dar după ambii se ascundeau în cameră și își arătau afecțiune. Până la urma domnul Sen îl alungă pe Allan din casa lui, deoarece află de iubirea secretă dintre el și fiica lui. Maitreyi începe să sufere și începe să îi trimită lui Allan scrisori de dragoste, dar acesta le respinge și își începe o relație amoroasă cu Jenia Isaac dar de care se simte dezgustat, apoi încearcă să aibă o relație cu Geurtie la care se și mută. Acesta se retrage în munții Himalaya pentru a se dezintoxifica de trăirile sentimentale, unde i se permitea purificarea.

„ Continuu o strategie care mă amuză. Mă feresc să întâlnesc pe Maitreyi, prefăcându-mă că mi-e teamă, că sunt îndrăgostit nebun etc. Mi-a vorbit azi-dimineață aproape forțându-mă s-o primesc în camera mea. Intimitatea aceasta cu o indiană e ceva nemaipomenit. Nici eu nu știu cum s-o sfârși. Mă turbură, mă fascinează, dar nu sunt îndrăgostit. Mă amuz numai ”

Repere temporale și spațiale:

Acțiunea romanului se petrece în anul 1929, în India, în orașul Calcutta, unde Allan se angajează ca și inginer pentru a avea o experiență nouă, el venind din Anglia. La sfârșitul romanului sunt inlustrate încă două repere spațiale, precum ar fi retragerea lui Allan în Himalaya și plecarea acestuia în Singapore

Calcutta, India.

Tema romanului:

Tema romanului o constituie iubirea imposibilă dintre Allan și Maitreyi. Aceștia fiind îndrogostiți unul de altul, îi împiedica să fie împreuna religia și familia, deoarece tatăl Maitreyiei nu era de acord cu relația dintre cei doi și dorea să își dea fata altui bărbat care era de aceeași religie cu ea. Cei doi trăiesc o poveste de dragoste mai mult nefericită și interzisă.

„ Mai bine o dragoste pierdută, decât una neavută. ”

Curent literar:

Romanul este unul de tip modern, subiectiv, al experienţei sau al trăirii (N. Manolescu). El are un caracter de confesiune, în care naratorul- personaj povesteşte la persoana întâi într-un „discurs pentru sine” (N. Manolescu). Prin integrare unor fragmente întregi din jurnalul acelei perioade, proza creată de Eliade este una a autenticităţii în care cititoul ştie că la baza poveştii stă o experienţă reală de viaţă. Tehnica aceasta este una de influenţă gide-iană. Naraţiunea se numeşte homodiegeză, gradul de cunoaştere al naratorului este limitat la experienţa unui singur personaj. Caracteristicile scrierii sunt biografismul şi fragmentarismul (prin utilizarea confesiunilor, a memoriilor şi a flashbackurilor).

Personaje:

Allan – personajul principal al romanului și personajul narator. Este un tânăr englez care este preocupat de inginerie și pleacă în India pentru o experiență nouă. Acesta este un personaj plin de sentimente, dar totuși este unul nerăbdător și foarte erotic.

Maitreyi – este o adolescentă bengaleză, un copil care este prins în mrejele dragostei lui Allan și de care încearcă să scape, dar până la urmă și ea trăiește o experiență emoțională față de acesta.

Chabu – sora mai mică a Maitreyiei. Ea este cea care destăinuie secretul dintre Allan și Maitreyi și din cauza lui Chabu, cei doi se despart.

Narendra Sen – este tatăl lui Maitreyi și un inginer bengalez. Este cel care îl invită pe Allan să locuiească la ei acasă și tot el este cel care interzice dragostea dintre cei doi îndrăgostiți.

Harold – este eurasianul ce reprezintă a 3-a categorie etnică din Calcutta, acesta îi disprețuiește pe indieni și visează să plece în Europa.

Doamna Sen – este mama Maitreyiei, pe care îi impiedică de a fi împreună pentru că o credea pe fiica ei prea mică

Lilu – prietena Maitreyiei

Geurtie – fosta iubire a lui Allan

Jenia Isaac – este personajul cu care Allan și-a petrecut o noapte, dar totuși se simte dezgustat de ea.

Opinii critice:

Maitreyi este una din acele cărți cu destin de miracol în cariera unui scriitor și chiar a unei generații.” – Pompiliu Constantinescu
„Eliade încearcă să construiască, după o formulă a lui Bachelard, o mitologie a sediucției, reușește, în bună parte.” – Eugen Simion

Secțiune Artistică:

Maitreyi Devi, ilustrată printr-un desen digital de către Taran Alexandrina.

În iubire ne deșteptăm totdeauna prea târziu

Mircea Eliade

Bibliografie :

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade

http://www.scritub.com/literatura-romana/Maitreyi-de-Mircea-Eliade8319222120.php

http://www.scribd.com

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează-ți site-ul web la WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat: